Creștere alarmantă a consumului: 

În România, numărul adolescenților care vapează a crescut semnificativ în ultimii ani, urmând o tendință globală similară. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în 2022, aproximativ 15% dintre adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani au încercat cel puțin o dată un dispozitiv de vaping.

Lipsa reglementării stricte: 

În România, reglementările legate de vaping sunt mai relaxate decât cele pentru țigările tradiționale, ceea ce face mai ușoară accesibilitatea acestor dispozitive pentru minori.

Percepția 

greșită: 

Mulți tineri consideră vapingul o alternativă mai sigură la fumatul tradițional, fără să conștientizeze că poate avea efecte grave asupra sănătății, inclusiv dependență de nicotină și afectarea sistemului respirator.

Efectele nicotinei asupra creierului adolescent: 

Creierul adolescenților este în plină dezvoltare, iar expunerea la nicotină poate afecta procesele cognitive, precum atenția și memoria, și poate crește riscul de tulburări de dispoziție și dependență.

Risc de boli pulmonare: 

Vapingul nu este lipsit de riscuri. În 2019, în SUA, au fost raportate cazuri de EVALI 

(E-cigarette or Vaping product use-Associated Lung Injury), o boală severă legată de vaping, care a dus la mii de spitalizări și chiar decese. 

Substanțe chimice nocive: 

Deși vaporii inhalați din țigările electronice sunt adesea percepuți ca „mai puri” decât fumul de țigară, ei pot conține substanțe chimice periculoase, cum ar fi formaldehida, acetaldehida și compuși organici volatili, care pot afecta grav sănătatea pe termen lung. 

Legătura cu problemele cardiovasculare: 

Unele studii au arătat că vaping-ul poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la rigidizarea arterelor, crescând riscul de boli cardiovasculare. Chiar și utilizarea pe termen scurt poate afecta sănătatea inimii.

Lipsa controlului asupra dozei de nicotină: 

Mulți utilizatori, în special adolescenții, nu sunt conștienți de cantitatea de nicotină pe care o inhalează atunci când vapează. Dispozitivele moderne permit ajustarea dozei, ceea ce poate duce la o expunere mai mare decât la țigările tradiționale.

Tendința de a subestima riscurile:

Adolescenții tind să subestimeze riscurile asociate vapingului, din cauza percepției că este mai puțin nociv decât fumatul clasic. Această mentalitate poate duce la o utilizare necontrolată și la ignorarea semnelor precoce de dependență.

Tentația din partea grupului: 

Adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la influența grupului și presiunea socială. Aproximativ 50% dintre tinerii care vapează susțin că au fost încurajați de prieteni să încerce.

Publicitate și 

social media: 

Dispozitivele de vaping sunt adesea promovate agresiv pe platformele de socializare, fiind prezentate ca un simbol al stilului de viață modern și cool, ceea ce contribuie la popularizarea lor în rândul tinerilor.

Arome atrăgătoare pentru tineri:

Majoritatea dispozitivelor de vaping sunt disponibile în arome precum fructe, mentă sau deserturi, ceea ce le face mai atractive pentru tineri. Studiile arată că 90% dintre adolescenții care vapează aleg aceste arome.